Quercus robur alto fusto - Stejar comun - pe tulpină înaltă

Caracteristici
 

Quercus robur 'Alto Fusto' este un arbore cu o creștere semnificativă, care poate ajunge la o înălțime de 20-30 metri la maturitate, având un trunchi gros și puternic, cu o coroană largă, dar cu o formă eretă, care se dezvoltă vertical. Lățimea coroanei la maturitate este mai restrânsă decât a speciei tipice de stejar, ceea ce îl face potrivit pentru plantări în zone urbane unde spațiul lateral este limitat.

• Frunzele: Frunzele de Quercus robur 'Alto Fusto' sunt mari, lăcuite, cu margini lobate, având o culoare verde închis pe timpul verii. În perioada de primăvară, frunzele noi sunt de un verde mai deschis, iar pe măsură ce vara progresează, ele devin mai intense. Frunzele sunt caracterizate de o textură ușor lucioasă pe partea superioară și de o ușoară pufositate pe partea inferioară, conferindu-le o anumită finețe.

• Florile și polenizarea: Quercus robur 'Alto Fusto' este o specie monoică, ceea ce înseamnă că fiecare copac are atât flori masculine (polenizatoare), cât și feminine (care vor deveni fructe). Florile sunt mici, galbene-verzui și sunt dispuse în inflorescențe lungi și subțiri, denumite "catkins", care sunt vizibile în perioada primăverii, de obicei în lunile mai-iunie. Polenizarea se face prin intermediul vântului (polenizare anemofilă), iar în urma acesteia se formează fructele, numite "ghinde".

• Trunchiul și scoarța: Trunchiul de Quercus robur 'Alto Fusto' este impunător și robust, având un diametru considerabil la maturitate, ce poate ajunge până la 1-1,5 metri sau chiar mai mult, în funcție de condițiile de creștere. Scoarța este de un gri închis sau maro, cu crăpături adânci, care devin mai vizibile pe măsură ce arborele îmbătrânește. Acesta este un semn al maturității arborelui și al creșterii lente, caracteristică stejarilor.

• Rădăcinile: Sistemul radicular al stejarului pedunculat este extins și profund, cu rădăcini care pot ajunge mult în adâncime, ceea ce îi permite să absoarbă apă și nutrienți din soluri mai adânci. Acest sistem radicular face stejarul o plantă rezistentă la secetă, dar și o plantă dificil de mutat sau transplantat după ce a ajuns la maturitate. De asemenea, rădăcinile puternice ajută la stabilizarea solului, reducând riscul de eroziune.

• Caracteristici ecologice și utilizări: Quercus robur 'Alto Fusto' are o valoare ecologică mare, deoarece, ca și alte specii de stejar, acesta este o specie semnificativă pentru biodiversitate. Frunzele sale sunt o sursă importantă de hrană pentru larvele multor specii de insecte și pentru diverse specii de păsări care consumă fructele și ghindele. De asemenea, stejarul pedunculat este un habitat natural pentru multe specii de insecte, ciuperci și mamifere.

Întreținere

• Solul: Preferă soluri fertile, ușor acide, bine drenate. Stejarul poate tolera și soluri mai umede, dar trebuie evitată stagnarea apei.
   

• Lumină: Se dezvoltă bine în zone cu expunere la soare, dar poate tolera și umbra parțială.
   

• Udare: Stejarul pedunculat este rezistent la secetă, dar, în primele sale etape de creștere, este bine să fie udat regulat, mai ales în perioadele de secetă.