Azalea japonica - Azalee japoneză

Azaleea japonica este o specie de azalee originară din Japonia, foarte populară datorită frunzișului său dens și florilor spectaculoase. Aceasta face parte din familia Ericaceae și este o plantă decorativă folosită frecvent în grădinile japoneze, dar și în grădinile din alte regiuni datorită adaptabilității sale și a înfloririi abundente.
 

Caracteristici:

• Aspect: Azaleea japonica este un arbust dens, de talie mică până la medie, cu un port compact. Frunzele sunt mici, ovale, persistente, de culoare verde închis, devenind bronz sau purpurii în timpul toamnei și iernii. Florile sunt trompetate, apărând în buchete dense de la sfârșitul primăverii până la începutul verii. Culoarea florilor poate varia de la alb, roz, roșu, purpuriu până la portocaliu, în funcție de varietate.

• Dimensiune: La maturitate, azaleea japonica poate ajunge la o înălțime de 0,5 până la 1,5 metri și o lățime similară, în funcție de varietate și condițiile de creștere. Aceasta o face ideală pentru borduri, grădini de rockeri, ghivece și plantări de masă.

• Perioada de înflorire: Azaleea japonica înflorește la sfârșitul primăverii și începutul verii, de obicei în aprilie-mai, dar perioada exactă poate varia în funcție de climat și varietate. Florile durează câteva săptămâni și pot atrage o varietate de polenizatori.

• Rezistență: Este o plantă destul de rezistentă, adaptându-se bine la o gamă largă de condiții climatice. Totuși, preferă locuri protejate de vânturi puternice și temperaturi extreme. Este rezistentă la frig, tolerând temperaturi scăzute până la -15°C, în funcție de varietate.
   

Întreținere:

• Udare: Azaleea japonica necesită o udare regulată, menținând solul uniform umed, dar nu îmbibat. Este important să se evite uscarea completă a solului, dar și udarea excesivă, care poate provoca putrezirea rădăcinilor. Udarea se face cel mai bine dimineața, evitând udarea frunzelor pentru a preveni apariția bolilor fungice.

• Fertilizare: Această plantă preferă un sol ușor acid. Este recomandat să se folosească un îngrășământ specific pentru plantele acidofile (azalee, rododendroni) de două ori pe an, primăvara și la începutul verii. O fertilizare suplimentară poate fi necesară dacă frunzele devin galbene, semn că planta nu primește suficiente substanțe nutritive.

• Tăiere: Tăierea azaleei japonica nu este necesară, dar se poate face pentru a păstra o formă compactă și ordonată. Tăierea ușoară se poate efectua imediat după înflorire pentru a evita tăierea mugurilor de flori pentru anul următor. Îndepărtați ramurile moarte, bolnave sau deteriorate pentru a încuraja o creștere sănătoasă.

• Dăunători și boli: Azaleea japonica poate fi afectată de afide, păduchi de frunze, acarieni și diverse boli fungice precum făinarea sau patarea frunzelor. Inspectați regulat planta și tratați dăunătorii sau bolile la primele semne de infestare cu insecticide sau fungicide adecvate.

• Locație: Azaleea japonica preferă o locație cu umbră parțială sau soare filtrat, de preferință în locuri protejate de soarele puternic al după-amiezii. Este ideală pentru plantarea sub copaci cu frunze căzătoare care oferă umbră parțială și protecție împotriva vânturilor puternice.

• Sol: Această plantă preferă un sol bine drenat, ușor acid, bogat în materie organică. Solurile argiloase grele trebuie amendate cu compost și nisip pentru a îmbunătăți drenajul. Solurile calcaroase nu sunt recomandate, deoarece pH-ul ridicat poate provoca cloroză la frunze.

• Plantarea: Cel mai bun moment pentru plantare este primăvara sau toamna, când temperaturile sunt moderate și solul este umed. Săpați o groapă de două ori mai mare decât balotul de rădăcină al plantei și amestecați compost sau turbă pentru a îmbunătăți structura solului și a adăuga materie organică. Plantați azaleea la aceeași adâncime la care era în ghiveci și apăsați ușor solul în jurul rădăcinilor pentru a elimina eventualele buzunare de aer.

• Înmulțire: Azaleea japonica se poate înmulți prin butași semi-lemnoși prelevați la sfârșitul verii sau prin stratificare. Butașii trebuie tratați cu hormoni de înrădăcinare și plantați într-un amestec de turbă și nisip pentru a încuraja formarea rădăcinilor.