Quercus robur Fastigiata Koster - Stejar columnar

Caracteristici

Quercus robur 'Fastigiata Koster' este un arbore cu o formă coloană verticală, având o creștere mai îngustă și mai compactă comparativ cu stejarul pedunculat obișnuit. Acesta ajunge, de obicei, la o înălțime de 12-15 metri la maturitate, cu o lățime de aproximativ 4-6 metri. Este un stejar cu o coroană subțire, cu ramuri care se dezvoltă aproape vertical și care formează o structură densă, ceea ce face această varietate potrivită pentru spațiile restrânse, grădinile înguste sau pentru plantările de-a lungul aleilor și drumurilor.

• Frunzele: Frunzele de Quercus robur 'Fastigiata Koster' sunt tipice speciei de stejar pedunculat, fiind mari, lobate, cu marginile ondulate și cu o culoare verde închis pe partea superioară. Ele au o textură ușor lucioasă și o nervură centrală proeminentă. Pe partea inferioară, frunzele sunt mai palide și au o ușoară pufositate.

• Florile și polenizarea: La fel ca alte soiuri de stejar, Quercus robur 'Fastigiata Koster' este o specie monoică, ceea ce înseamnă că florile sale masculine și feminine se află pe același arbore. Florile sunt mici și inconspicue, având o culoare galben-verzuie, și sunt grupate în inflorescențe numite catkins. Polenizarea se face prin intermediul vântului (polenizare anemofilă), iar după polenizare, se formează ghindele – fructele caracteristice stejarului.

• Trunchiul și scoarța: Trunchiul de Quercus robur 'Fastigiata Koster' este drept și gros, cu o scoarță groasă, rugoasă și de culoare gri-maro, care devine mai adâncită și mai crăpată pe măsură ce arborele înaintează în vârstă. La început, scoarța este netedă și de culoare mai deschisă, dar pe măsură ce arborele îmbătrânește, se dezvoltă o crăpare tipică stejarului. Aceste trăsături conferă arborelui un aspect nobil și un caracter durabil, potrivit pentru peisaje de amploare.

• Rădăcinile: Quercus robur 'Fastigiata Koster' are un sistem radicular extins și profund, similar cu al altor specii de stejar, cu rădăcini principale care pot ajunge la adâncimi mari pentru a accesa apa și nutrienții din sol. Stejarul pedunculat este tolerant la soluri uscate și mai puțin fertile, dar se dezvoltă cel mai bine în soluri bine drenate, umede și fertile.

Întreținere
 

• Solul: Preferă soluri fertile, umede, dar bine drenate. Toleranța la secetă nu este foarte mare, astfel încât este important să fie udat în perioadele de secetă, în special în primele etape de creștere.
   

• Lumină: Se dezvoltă cel mai bine în locații însorite sau parțial umbroase. În locuri cu prea multă umbră, creșterea poate fi mai lentă, iar înflorirea și fructificarea mai puțin abundente.
   

• Udare: Este important ca arborele să fie udat corect în primele sale faze de creștere, mai ales dacă solul este prea uscat. După stabilirea rădăcinilor, stejarul devine mai rezistent la secetă.
   

• Tăiere: Tăierea nu este esențială, dar poate fi necesară pentru a îndepărta ramurile uscate sau deteriorate. De asemenea, tăierea ușoară poate ajuta la menținerea unei forme uniforme, dar trebuie evitată tăierea excesivă, deoarece acest lucru poate reduce înflorirea și sănătatea generală a arborelui.