Quercus velutina Zolla - Stejar negru

Caracteristici
 

Quercus velutina 'Zolla' este un arbore de dimensiuni mari, cu o creștere eretat de tip coloană, care poate ajunge la înălțimi de 12-18 metri și lățimi de 6-8 metri la maturitate. Spre deosebire de stejarul negru standard, care poate ajunge până la 30 de metri în înălțime, această varietate are un port mai restrâns și o formă compactă, fiind perfectă pentru grădini și peisaje urbane unde spațiul este limitat. Forma verticală a coroanei face ca Quercus velutina 'Zolla' să fie ideal pentru plantările de-a lungul drumurilor, aleilor sau ca punct focal în grădini sau parcuri.

• Frunzele: Frunzele de Quercus velutina 'Zolla' sunt lobate, cu margini dantelate și o culoare verde închis pe partea superioară, iar pe partea inferioară sunt acoperite cu o ușoară pufositate, ceea ce le conferă un aspect moale și matasos, de unde și denumirea „negru de lână” al speciei. Frunzele sunt mari, având o lungime de 12-20 cm și o lățime de 10-15 cm, iar nervura principală este puternic evidențiată. Textura lor este lucioasă pe partea superioară, iar pe partea inferioară sunt ușor pufose, dând impresia de catifelare.

• Florile și polenizarea: Quercus velutina 'Zolla' este o specie monoică, ceea ce înseamnă că arborele are atât flori masculine (polenizatoare), cât și flori feminine (care vor deveni fructe). Florile sunt mici și inconspicue, de culoare galben-verzuie, și se dezvoltă pe ramuri sub formă de catkins (inflorescențe de tipul „cățeluşilor”), tipice pentru stejar. Polenizarea se face prin vânt (polenizare anemofilă), iar după aceasta, se formează fructele caracteristice stejarului — ghindele.

• Trunchiul și scoarța: Trunchiul de Quercus velutina 'Zolla' este drept și masiv, având un diametru considerabil pe măsură ce arborele înaintează în vârstă. Scoarța este groasă și rugoasă, cu crăpături adânci și o culoare gri închis sau maro. De asemenea, scoarța poate prezenta o nuanță de negru pe măsură ce arborele devine mai bătrân, aspect care i-a dat numele de stejarul negru.
   

Întreținere

• Solul: Preferă soluri fertile, bine drenate, ușor acide sau neutre. Este mai puțin tolerant la soluri foarte alcaline sau prea sărace.
   

• Lumină: Se dezvoltă cel mai bine în locații cu expunere directă la soare, dar poate tolera și umbra parțială. Totuși, pentru o creștere rapidă și o dezvoltare sănătoasă, soarele direct este ideal.
   

• Udare: Este important ca stejarul să fie udat suficient mai ales în primii ani de viață. După stabilizarea rădăcinilor, acest stejar devine destul de rezistent la secetă.
   

• Tăiere: Stejarul nu necesită tăiere regulată, dar este bine să se elimine ramurile uscate sau deteriorate pentru a menține sănătatea generală a arborelui și pentru a preveni dezvoltarea bolilor sau infecțiilor fungice.